Hiperpigmentarea este termenul folosit pentru a descrie zonele de pigmentare inegală a pielii. Se manifestă sub forma unor pete care fac ca pielea să pară neuniformă. Aceste pete pigmentare sunt adesea denumite pete solare (sau pete cauzate de înaintarea în vârstă), iar hiperpigmentarea este, de asemenea, un simptom al unor afecțiuni ale pielii precum melasma și hiperpigmentarea postinflamatorie.

Soarele este cauza principală a hiperpigmentării, deoarece expunerea la lumina solară declanșează producția de melanină, pigmentul care dă culoarea pielii noastre. Din acest motiv, o protecție eficientă împotriva razelor UVA și UVB, combinată cu apărarea împotriva luminii vizibile cu energie înaltă, este cel mai important pas pe care îl puteți face pentru a vă proteja pielea de hiperpigmentare.

Cremele de protecție solară sunt disponibile în patru niveluri diferite de protecție: scăzută (factor 6-10), medie (15-25), ridicată (30-50) și foarte ridicată (50+). Cu cât factorul de protecție este mai mare, cu atât pielea este mai bine protejată. Totuși, este important să aplici produsul în mod uniform (având grijă să nu omiți nicio zonă) și să îl reaplici generos la fiecare două ore.

Razele UVA pătrund în straturile mai profunde ale pielii. Ele stimulează producția de radicali liberi care provoacă stres oxidativ și pot duce la deteriorarea indirectă a ADN-ului (unde radicalii liberi modifică ADN-ul celular în timp). Razele UVA sunt asociate cel mai frecvent cu fotoîmbătrânirea (îmbătrânirea prematură a pielii cauzată de soare). De asemenea, pot declanșa alergii solare, cum ar fi erupția polimorfă la lumină (PLE). Razele UVB pot provoca și ele alergii, dar într-o măsură mai mică.

Razele UVB oferă energia de care pielea are nevoie pentru a produce vitamina D și stimulează producția de melanină, care este responsabilă pentru bronzare. Acestea nu pătrund la fel de adânc ca razele UVA, limitându-se la straturile exterioare ale pielii, dar cauzează daune  imediate, cum ar fi arsura solară. Razele UVB sunt direct absorbite de ADN-ul celular, ceea ce poate duce la afecțiuni ale pielii, cum ar fi keratoza actinică și cancerul de piele.

Ambele tipuri de raze UV pot induce hiperpigmentare și pot contribui la afecțiuni precum petele solare (cunoscute și ca pete cauzate de înaintarea în vârstă) și melasma.

Spectrul de lumină solară include UV, lumină vizibilă și infraroșu. Lumina vizibilă poate fi detectată de ochiul uman, în timp ce celelalte rămân invizibile. O parte a acestui spectru vizibil are un nivel ridicat de energie și este cunoscută sub numele de lumină vizibilă cu energie mare (HEVIS), denumită și lumină HEV, HEVL sau uneori „lumină albastră” sau „lumină albastru-violet”.

La fel ca razele UVA, lumina HEVIS pătrunde în straturile mai profunde ale pielii (epidermă) și poate genera radicali liberi. Acești radicali liberi sunt una dintre principalele cauze ale fotoîmbătrânirii (îmbătrânirea prematură a pielii cauzată de soare). Ei interferează cu celulele pielii și degradează Colagenul și Elastina care oferă pielii un aspect ferm și tânăr. Lumina HEVIS a fost, de asemenea, asociată cu pigmentarea inegală a pielii și melasma.

Multe creme moderne de protecție solară oferă o protecție eficientă împotriva razelor UVA și UVB, dar îți recomandăm să cauți produse care apără și împotriva efectelor negative ale luminii HEVIS. Aceste produse oferă o protecție fiabilă împotriva fotoîmbătrânirii și, pe termen lung, pot ajuta la combaterea semnelor vizibile ale îmbătrânirii pielii, cum ar fi ridurile.

Tenul este mai sensibil la radiațiile UVA/UVB și la lumina HEVIS decât pielea de pe restul corpului, deoarece este expusă la soare pe tot parcursul anului. Protecția solară te poate ajuta să eviți deteriorarea ADN-ului celular cauzată de UV, fotoîmbătrânirea (îmbătrânirea prematură cauzată de soare) și hiperpigmentarea. Este important să protejezi pielea feței ori de câte ori este expusă la soare.